Taxele judiciare de timbru: calcul, scutiri și plată

Situația legislativă la: 2 noiembrie 2026

Orice acțiune în instanță are, de regulă, un cost de pornire: taxa judiciară de timbru. Ea este reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (denumită mai jos OUG nr. 80/2013). Articolele citate fără altă mențiune sunt din această ordonanță, în forma consolidată în vigoare la 2 noiembrie 2026.

Ce s-a schimbat și ce nu s-a schimbat

Au circulat texte potrivit cărora taxele de timbru ar fi fost „indexate” sau majorate de la 1 ianuarie 2026. Textul oficial nu confirmă acest lucru. Barema pentru cererile evaluabile în bani și taxele fixe de mai jos sunt cele din forma consolidată a OUG nr. 80/2013 în vigoare la 2 noiembrie 2026, iar modificările din ultimii ani nu au atins cuantumurile din art. 3:

• de la 3 noiembrie 2024, Legea nr. 268/2024 a modificat, între altele, taxarea cererilor din materia partajului și a celor privind raporturile de familie (art. 5 și 15), regulile de plată (art. 40) și cazurile de restituire (art. 45);
• de la 21 februarie 2025, Legea nr. 324/2024 permite plata în numerar la ghișeele deschise la sediile instanțelor (art. 40 alin. (1^1));
• de la 1 decembrie 2025, Legea nr. 199/2025 scutește de taxă cererile de divorț și de partaj al bunurilor comune formulate de victimele violenței în familie împotriva agresorilor (art. 29 alin. (6)).

Ordonanța prevede actualizarea anuală a taxelor cu indicele inflației prin hotărâre a Guvernului (art. 50 alin. (1)). Înainte de a depune o cerere, verificați totuși textul în vigoare la data depunerii, pentru că taxa se stabilește după legea de la data introducerii cererii (art. 55 consacră regula pentru trecerea la OUG nr. 80/2013).

Suma exactă o stabilește instanța (art. 31 alin. (1)).

Cererile evaluabile în bani: barema din art. 3

Acțiunile și cererile evaluabile în bani se taxează astfel (art. 3 alin. (1)):

Exemple: pentru 10.000 lei, taxa este 355 lei plus 5% din 5.000 lei (250 lei), adică 605 lei; pentru 100.000 lei, 2.105 lei plus 2% din 50.000 lei (1.000 lei), adică 3.105 lei; pentru 300.000 lei, 6.105 lei plus 1% din 50.000 lei (500 lei), adică 6.605 lei.

Tot după această baremă se taxează acțiunile în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, cele privind constatarea existenței unui drept patrimonial și cererile pentru o hotărâre care ține loc de act autentic de înstrăinare a unui imobil (art. 3 alin. (2)).

Valoarea luată în calcul este cea indicată în cerere; dacă este contestată sau vădit derizorie, instanța o evaluează (art. 31 alin. (2)). Pentru drepturile reale asupra imobilelor, baza de calcul este valoarea impozabilă a imobilului, iar dacă aceasta este contestată sau vădit derizorie, se folosesc grilele notariale (art. 31 alin. (3)). Dacă reclamantul își reduce ulterior pretențiile, taxa rămâne cea calculată la valoarea inițială (art. 37). Dacă valoarea crește pe parcurs, instanța cere diferența (art. 36 alin. (1)).

Pentru acțiunile posesorii și cele privind un dezmembrământ al dreptului de proprietate (uzufruct, servitute), taxa se calculează după baremul din art. 3 alin. (1), la o valoare egală cu 20% din valoarea bunului (art. 4).

Partajul

În materia partajului judiciar, cererile privind stabilirea bunurilor de împărțit, creanțele dintre coproprietari, raportul donațiilor, reducțiunea liberalităților și partajul propriu-zis se taxează cu jumătate din taxa calculată după art. 3 alin. (1) (art. 5 alin. (1)). Dacă mai multe astfel de cereri sunt formulate în aceeași acțiune, se plătește o singură taxă, la valoarea cea mai mare (art. 5 alin. (2)). Stabilirea calității de coproprietar sau de moștenitor și a cotelor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar ori moștenitor (art. 5 alin. (3)).

Exemplu: pentru o masă partajabilă de 200.000 lei, taxa după art. 3 ar fi 2.105 lei plus 2% din 150.000 lei (3.000 lei), adică 5.105 lei, iar taxa pentru partaj este jumătate, adică 2.552,50 lei.

Taxe fixe frecvente

Ordonanța de plată se taxează cu 200 lei (art. 6 alin. (2)), iar cererea cu valoare redusă cu 50 lei până la 2.000 lei și 200 lei peste această valoare (art. 6 alin. (1)). Procedurile sunt explicate în ghidurile noastre despre ordonanța de plată și despre cererea cu valoare redusă.

Căile de atac

• Apelul se taxează cu 50% din taxa datorată în primă instanță pentru cererile neevaluabile sau din taxa calculată la suma contestată pentru cele evaluabile, dar nu mai puțin de 20 lei (art. 23 alin. (1)). Pentru un apel privind 100.000 lei, taxa este 50% din 3.105 lei, adică 1.552,50 lei.
• Recursul se taxează cu 100 lei pentru motivele de nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă (art. 24 alin. (1)). Pentru încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, recursul în cererile evaluabile se taxează cu 50% din taxa calculată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei (art. 24 alin. (2)).
• Apelul sau recursul împotriva hotărârilor care resping cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă ori pentru autoritate de lucru judecat se taxează cu 50 lei, iar calea de atac care privește numai considerentele, cu 100 lei (art. 25 alin. (2) și (3)).

Executarea silită

• cererea de încuviințare a executării silite: 20 lei pentru fiecare titlu executoriu (art. 10 alin. (1) lit. a));
• cererea de suspendare a executării silite: 50 lei (art. 10 alin. (1) lit. b));
• contestația la executare: taxa se calculează la valoarea bunurilor urmărite sau a debitului urmărit, dacă acesta e mai mic, dar nu poate depăși 1.000 lei; dacă obiectul executării nu e evaluabil în bani, taxa este 100 lei (art. 10 alin. (2)). Dacă prin contestație se invocă și apărări de fond privind dreptul, se aplică barema din art. 3 (art. 10 alin. (3));
• întoarcerea executării: 50 lei până la 5.000 lei și 300 lei peste (art. 10 alin. (4));
• cererile privind măsurile asigurătorii: 100 lei (art. 11 alin. (1) lit. b)).

Cererile de fixare a sumei definitive a penalităților pentru obligațiile de a face se taxează cu 20 lei (Decizia ÎCCJ RIL nr. 22/2025, Monitorul Oficial nr. 1103 din 28 noiembrie 2025). Detalii despre aceste penalități găsiți în ghidul nostru Obligații de a face sau de a nu face: executare și penalități.

Cine este scutit

Art. 29 alin. (1) scutește, între altele, acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac, privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale, ajutorul de șomaj și alte forme de protecție socială, obligațiile de întreținere, adopția și ocrotirea minorilor, protecția consumatorilor când persoana fizică sau asociația de consumatori este reclamant împotriva operatorului economic, precum și cazurile prevăzute în legi speciale.

Litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru potrivit art. 270 din Codul muncii, iar litigiile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici sunt asimilate acestora (art. 29 alin. (4)). Instituțiile publice sunt scutite în cazurile din art. 30. Calea de atac împotriva unei hotărâri date într-o cauză scutită este, de regulă, și ea scutită (art. 28).

Reduceri, eșalonări și amânări

Persoanele fizice pot obține scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar (art. 42 alin. (1)).

Persoanele juridice pot obține reduceri, eșalonări sau amânări când taxa depășește 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate sau când societatea este în lichidare ori dizolvare sau are bunurile indisponibilizate (art. 42 alin. (2)); în mod excepțional, și în alte situații în care plata integrală ar afecta semnificativ activitatea curentă (art. 42 alin. (3)). Eșalonarea se poate întinde pe cel mult 24 de luni și cel mult 12 termene (art. 44 alin. (2)). Cererea se face prin cererea de chemare în judecată sau după primirea comunicării instanței (art. 43 alin. (1)).

Când și unde se plătește

Taxa se plătește anticipat (art. 33 alin. (1)), iar dovada plății se atașează cererii (art. 197 Cod de procedură civilă). Plata se face în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată online, în contul de venituri „Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru” al bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde persoana fizică are domiciliul sau reședința ori persoana juridică are sediul social (art. 40 alin. (1)). Taxa poate fi plătită în numerar și la ghișeele de la sediile instanțelor (art. 40 alin. (1^1)).

Pentru investitorii străini, regula de la art. 40 alin. (2) contează: dacă cel care datorează taxa nu are domiciliu, reședință sau sediu în România, plata se face în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței sesizate. Indiferent de modalitate, dovada plății trebuie să individualizeze dosarul sau cererea (art. 40 alin. (3)).

Ce se întâmplă dacă taxa nu este plătită

Dacă cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța îi comunică reclamantului cuantumul și obligația de a plăti și de a transmite dovada în cel mult 10 zile de la primirea comunicării; prin aceeași comunicare îi arată că poate cere facilități la plată în 5 zile (art. 33 alin. (2)). Împotriva modului de stabilire a taxei se poate face cerere de reexaminare la aceeași instanță, în 3 zile de la comunicare, scutită de taxă (art. 39 alin. (1)).

Netimbrarea atrage anularea cererii (art. 197 Cod de procedură civilă). Dacă din mai multe capete de cerere doar unele au fost timbrate, cererea se anulează numai pentru cele netimbrate (art. 34 alin. (2)). Împotriva încheierii de anulare se poate face cerere de reexaminare în 15 zile de la comunicare (art. 200 alin. (5) și (6) Cod de procedură civilă), taxată cu 20 lei (art. 9 lit. f)). Taxele plătite pentru cereri anulate ca insuficient timbrate nu se restituie, dacă legea nu prevede altfel (art. 45 alin. (6)).

Restituirea taxei

Taxa se restituie, la cerere, printre altele, când nu era datorată, când s-a plătit mai mult sau când contestația la executare a fost admisă definitiv (proporțional). Jumătate din taxă se restituie, între altele, când reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii către pârât, când părțile încheie o tranzacție sau când pârâtul achiesează la pretenții (art. 45 alin. (1) și (2)). Cererea de restituire se face la instanța sesizată, în termen de un an de la nașterea dreptului (art. 45 alin. (3) și (4)).

Pași practici înainte de depunere

Când este util un avocat

Asistența juridică este utilă când acțiunea are mai multe capete de cerere, când valoarea obiectului este discutabilă, când există un posibil caz de scutire sau când taxa stabilită de instanță pare greșită și trebuie contestată în 3 zile. Cabinetul nostru poate calcula taxa, poate redacta cererea de reexaminare sau de facilități și vă poate reprezenta în proces.

Acest articol are caracter general și informativ și nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret. Pentru o analiză a situației dumneavoastră ne puteți scrie la