Controlul ANAF: drepturi și pregătire

Situația legislativă la: 1 noiembrie 2026

Un control fiscal nu este o formalitate, dar nici un eveniment pe care firma trebuie să îl suporte fără reguli. Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) stabilește cine poate controla, cât timp, ce trebuie să vi se comunice și ce puteți răspunde. În acest articol prezentăm etapele unei inspecții fiscale, drepturile contribuabilului la fiecare etapă și pașii practici de pregătire. Contestarea deciziei de impunere, care urmează controlului, este tratată separat în articolul nostru despre contestația împotriva deciziei de impunere ANAF.

Ce forme de control există

Codul de procedură fiscală reglementează mai multe forme de control, cu reguli diferite.

Inspecția fiscală (art. 113 și următoarele) verifică legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea calculului obligațiilor și respectarea legislației fiscale și contabile. Este forma cea mai amplă și se încheie cu un raport de inspecție fiscală și, de regulă, cu o decizie de impunere.

Controlul inopinat (art. 134) se face fără înștiințare prealabilă: verificări faptice și documentare, controale încrucișate cu partenerii firmei sau verificarea unui risc fiscal specific. Durata lui nu poate depăși 30 de zile (art. 134 alin. (3)). Pentru aceleași operațiuni nu se poate desfășura în paralel un control inopinat și o inspecție fiscală, cu excepțiile prevăzute de lege.

Controlul antifraudă (art. 136-137) este efectuat de Direcția generală antifraudă fiscală, operativ și fără informarea prealabilă a contribuabilului.

Verificarea situației fiscale personale (art. 138 și următoarele) privește persoanele fizice și impozitul pe venit, pornind de la diferențele semnificative dintre veniturile estimate și cele declarate.

Verificarea documentară se desfășoară la sediul organului fiscal, pe baza documentelor din dosarul fiscal și a celor solicitate contribuabilului.

Cum este selectată firma

Pentru creanțele administrate de ANAF, selecția pentru inspecție fiscală se face la nivelul aparatului central, în funcție de nivelul riscului stabilit prin analiza de risc (art. 121 alin. (1)). Legea permite și o selecție aleatorie, plafonată la cel mult 10% din totalul contribuabililor selectați într-un an (art. 121 alin. (1^1)). Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la procedura de selecție (art. 121 alin. (2)).

În practică, riscul se calculează din datele pe care ANAF le primește deja: declarațiile fiscale, fișierul standard de control fiscal (SAF-T, art. 59^1), facturile din sistemul național e-Factura și informațiile de la terți. Neconcordanțele dintre aceste surse sunt, de regulă, primul semnal.

Avizul de inspecție fiscală

Înaintea unei inspecții fiscale, organul de inspecție trebuie să vă înștiințeze în scris printr-un aviz de inspecție fiscală (art. 122 alin. (1)). Avizul se comunică înainte de începerea inspecției:

• cu 30 de zile, pentru marii contribuabili;
• cu 15 zile, pentru ceilalți contribuabili (art. 122 alin. (2)).

Puteți renunța la acest termen (art. 122 alin. (3)). Avizul se comunică abia la începerea inspecției în câteva situații: contribuabil în insolvență, inspecție declanșată imediat după un control inopinat, extinderea inspecției la alte perioade sau impozite, refacerea inspecției după o decizie de soluționare a contestației și unele cereri ale contribuabilului pentru care analiza de risc impune inspecția (art. 122 alin. (4)).

După primirea avizului, puteți cere o singură dată, pentru motive justificate, amânarea datei de începere (art. 122 alin. (5)). Cererea se soluționează prin decizie. Folosiți această posibilitate când aveți un motiv real și documentat (de exemplu indisponibilitatea persoanei care ține evidența contabilă), nu pentru a câștiga timp fără justificare.

Avizul arată perioadele și impozitele care vor fi verificate. Citiți-l cu atenție: el delimitează obiectul controlului, iar extinderea la alte perioade sau impozite necesită un nou aviz.

Durata maximă a inspecției

Durata este stabilită de organul de inspecție în funcție de obiective, dar nu poate depăși (art. 126 alin. (1)):

• 180 de zile pentru contribuabilii mari, pentru contribuabilii care au sedii secundare, indiferent de mărime, și pentru contribuabilii nerezidenți;
• 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
• 45 de zile pentru ceilalți contribuabili.

Dacă inspecția nu se finalizează într-o perioadă egală cu dublul acestor termene, fără a socoti perioadele de suspendare legală, inspecția încetează fără raport și fără decizie de impunere. Ea poate fi reluată o singură dată pentru aceeași perioadă și aceleași obligații, cu aprobarea organului ierarhic superior și în interiorul termenului de prescripție (art. 126 alin. (2)).

Inspecția poate fi suspendată în cazurile limitative din art. 127, de exemplu pentru controale încrucișate, pentru expertize, pentru informații cerute altor autorități sau pentru întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Pentru acest din urmă caz, vedeți articolul nostru despre prețurile de transfer.

Ce perioadă poate fi verificată

Inspecția se face în interiorul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale (art. 117 alin. (1)). Regula generală este un termen de 5 ani, care începe să curgă de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația (art. 110 alin. (1)-(2)). Termenul este de 10 ani pentru creanțele care rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (art. 110 alin. (3)).

Inspecția se efectuează o singură dată pentru fiecare tip de creanță și pentru fiecare perioadă (art. 118 alin. (3)). Excepțiile, cum este refacerea inspecției după desființarea actului într-o contestație (art. 129), sunt prevăzute expres de lege.

Drepturile dumneavoastră în timpul controlului

Să verificați cine vă controlează. La începerea inspecției, inspectorii trebuie să prezinte legitimația de inspecție și ordinul de serviciu (art. 118 alin. (4)). Începerea inspecției se consemnează în registrul unic de control, acolo unde există obligația ținerii acestuia.

Să fiți asistat. Pe toată durata inspecției aveți dreptul la asistență de specialitate sau juridică (art. 124 alin. (3)): avocat, consultant fiscal, expert contabil. La începerea inspecției trebuie să fiți informat că puteți numi persoanele care dau informații (art. 124 alin. (1)).

Să cunoașteți locul și programul. Regula este că inspecția se desfășoară la sediul organului fiscal. La cererea motivată a contribuabilului sau din inițiativa inspectorilor, ea poate avea loc în spațiile firmei; cererea se soluționează în 3 zile, altfel se consideră acceptată tacit (art. 125 alin. (1)-(2)). Inspecția la sediul firmei se face, de regulă, în programul de lucru; în afara lui, doar cu acordul dumneavoastră scris (art. 125 alin. (4)).

Să fiți informat pe parcurs. Contribuabilul trebuie informat pe parcursul inspecției despre aspectele constatate, iar la final despre constatări și consecințele lor fiscale (art. 130 alin. (1)).

Să primiți proiectul de raport și să fiți ascultat. Organul de inspecție comunică proiectul de raport și fixează discuția finală, nu mai devreme de 3 zile lucrătoare de la comunicare (5 zile lucrătoare pentru marii contribuabili) (art. 130 alin. (2)). După încheierea inspecției puteți depune un punct de vedere scris în cel mult 5 zile lucrătoare (7 pentru marii contribuabili), termen care poate fi prelungit pentru motive justificate (art. 130 alin. (5)). Raportul de inspecție trebuie să cuprindă opinia motivată a inspectorilor asupra punctului dumneavoastră de vedere (art. 131 alin. (2)).

Secretul fiscal. Informațiile obținute în cursul controlului sunt protejate de secretul fiscal (art. 11).

Obligațiile firmei

Dreptul de a fi asistat nu înseamnă dreptul de a nu colabora. Contribuabilul este obligat să dea informații și să prezinte documentele necesare clarificării situației fiscale (art. 124 alin. (2)). Când inspecția se desfășoară la sediul firmei, trebuie pus la dispoziție un spațiu adecvat și logistica necesară (art. 125 alin. (2)).

Refuzul de a prezenta documente sau prezentarea lor incompletă nu oprește controlul. Organul fiscal poate stabili baza de impozitare prin estimare atunci când nu are date suficiente (art. 106). De aceea, documentele lipsă se reconstituie și se prezintă cât mai repede, cu o explicație scrisă.

Pregătirea înainte de aviz

Pregătirea utilă începe înainte de orice aviz, pentru că majoritatea constatărilor privesc documente care ar fi trebuit să existe deja.

Pregătirea după primirea avizului

• Notați data de începere și verificați dacă termenul de comunicare a fost respectat.
• Stabiliți o persoană de contact și decideți cine vă asistă.
• Pregătiți un dosar ordonat pe perioadele și impozitele din aviz.
• Trimiteți documentele solicitate cu borderou și păstrați dovada predării.
• Răspundeți la întrebări în scris, concis, cu trimitere la documente.

În timpul controlului

Țineți evidența documentelor predate și a întrebărilor primite. Explicațiile scrise date inspectorilor (art. 113 alin. (2) lit. g)) devin probe; formulați-le după ce ați verificat faptele, nu din memorie. Dacă inspectorii consemnează aspecte care ar putea constitui infracțiuni, ei au obligația de a întocmi un proces-verbal și de a sesiza organele de urmărire penală (art. 132). În această situație, asistența unui avocat devine esențială, iar orice declarație trebuie cântărită și din perspectivă penală.

Costul unei constatări

Pentru diferențele stabilite prin decizia de impunere se datorează, pe lângă impozitul suplimentar:

• dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere (art. 174 alin. (5));
• penalități de întârziere de 0,01% pe zi (art. 176 alin. (2)), care nu se aplică obligațiilor pentru care se datorează penalitate de nedeclarare;
• penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi pentru obligațiile nedeclarate sau declarate incorect și stabilite prin decizie de impunere (art. 181 alin. (1)). Ea se reduce cu 75% dacă obligațiile stabilite se sting prin plată sau compensare până la termenul de plată din art. 156 alin. (1) ori sunt eșalonate la plată (art. 181 alin. (2)).

Termenul de plată pentru diferențele stabilite prin decizie depinde de data comunicării: comunicare între 1 și 15 ale lunii, plată până pe 5 a lunii următoare; comunicare între 16 și 31, plată până pe 20 a lunii următoare (art. 156 alin. (1)). Plata în termen poate fi o decizie rațională chiar dacă intenționați să contestați, pentru că reduce costul accesoriilor; contestația nu suspendă executarea (art. 278 alin. (1)).

După raportul de inspecție

Raportul stă la baza deciziei de impunere sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere (art. 131 alin. (4)). De la comunicarea deciziei curge termenul de 45 de zile pentru contestație (art. 270 alin. (1)). Detaliile, inclusiv suspendarea executării și calea în instanță, le găsiți în articolul despre contestația împotriva deciziei de impunere ANAF.

Când este util un avocat

Recomandăm asistență juridică în special când avizul privește perioade cu tranzacții semnificative cu persoane afiliate sau servicii greu de documentat, când inspecția se prelungește sau este suspendată repetat, când proiectul de raport conține ajustări pe care le considerați nefondate și când inspectorii consemnează aspecte cu posibilă relevanță penală. Punctul de vedere scris de după discuția finală este primul document în care apărarea se formulează complet; argumentele lipsă aici se adaugă mai greu ulterior.

Acest articol oferă informații generale și nu constituie consultanță juridică pentru un caz anume. Pentru o analiză a situației firmei dumneavoastră, ne puteți scrie la