RCA și CASCO: ce acoperă și cum se completează

Situația legislativă la: 1 noiembrie 2026

Polița RCA și polița CASCO răspund la întrebări diferite. RCA răspunde la întrebarea „cine plătește paguba pe care o produc altora?”. CASCO răspunde la întrebarea „cine îmi plătește paguba la propria mașină?”. Confuzia dintre ele apare de obicei în ziua accidentului, când șoferul vinovat descoperă că RCA nu îi repară mașina, iar victima nu știe dacă să deschidă dosarul la asigurătorul celuilalt sau la propriul asigurător CASCO.

Mai jos explicăm, pe textul Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (forma consolidată la 13.12.2025, cu modificările aduse prin Legea nr. 181/2025), ce acoperă RCA, ce nu acoperă, ce aduce în plus CASCO și cum se combină cele două.

RCA: o asigurare pentru victime, nu pentru vehiculul dumneavoastră

Proprietarul sau utilizatorul unui vehicul care staționează în mod obișnuit în România trebuie să încheie și să mențină o asigurare RCA (art. 3 din Legea nr. 132/2017). Contractul se încheie pe o perioadă între o lună și 12 luni, în multipli de o lună (art. 5 alin. (1)). Circulația cu un vehicul neasigurat pe drumurile publice se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.000 de lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare până la prezentarea poliței (art. 37 alin. (9)).

RCA preia răspunderea civilă a asiguratului față de terți. Asigurătorul RCA despăgubește persoana prejudiciată pentru prejudiciile dovedite, până la limitele de răspundere din contract (art. 11 alin. (1) și (2)). Vehiculul și vătămările șoferului vinovat rămân, prin definiție, în afara acestei protecții.

Ce plătește asigurătorul RCA

Potrivit art. 11 alin. (2) din lege, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:

• vătămări corporale sau deces, inclusiv prejudiciile fără caracter patrimonial (daunele morale);
• prejudicii materiale, inclusiv costurile de radiere și înmatriculare, taxele de timbru, cheltuielile cu limitarea prejudiciului și diminuarea valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză;
• costurile de readucere a vehiculului la starea dinaintea accidentului;
• lipsa de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia, la alegerea persoanei prejudiciate;
• cheltuielile de judecată ale persoanei prejudiciate sau cele ale soluționării alternative a litigiului, dacă soluția îi este favorabilă;
• transportul vehiculului avariat care nu se mai poate deplasa, de la locul accidentului la centrul de constatare sau la unitatea reparatoare aleasă, dacă asigurătorul nu asigură el însuși transportul.

Câteva precizări practice care contrazic idei răspândite:

• Pasagerii șoferului vinovat sunt despăgubiți. Pentru vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât persoanelor din afara vehiculului care a produs accidentul, cât și celor aflate în el, cu excepția conducătorului vinovat (art. 14 alin. (5)). Membrii familiei asiguratului sau ai șoferului nu sunt excluși pentru propriile vătămări corporale (art. 11 alin. (5)).
• Locul accidentului nu contează. RCA acoperă prejudiciile produse prin utilizarea vehiculului pe drumuri publice, pe drumuri închise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, în mers sau în staționare (art. 11 alin. (3)).
• Șoferul fără permis sau băut nu lasă victima fără despăgubire. Asigurătorul plătește și când conducătorul nu avea permis, a condus fără consimțământul asiguratului sau nu a respectat obligațiile privind starea vehiculului (art. 11 alin. (4)), precum și pentru prejudiciile produse sub influența alcoolului sau a stupefiantelor (art. 11 alin. (3) lit. e)). Asigurătorul poate apoi recupera de la cel vinovat ce a plătit, în cazurile din art. 25: accident produs cu intenție, în timpul unei infracțiuni rutiere intenționate sau al altei infracțiuni intenționate, în timpul sustragerii de la urmărire, conducere fără consimțământul contractantului ori refuz nejustificat de a coopera la investigație.
• Puteți alege service-ul. Contractul RCA dă persoanei prejudiciate dreptul de a se adresa oricărei unități reparatoare, fără restricții din partea asigurătorului (art. 6 alin. (12) și (13)).
• Asigurătorul vă spune plafonul. La cererea păgubitului, asigurătorul comunică valoarea maximă de despăgubire în 7 zile calendaristice (art. 14 alin. (1)).

În caz de daună totală economică (reparația ar costa mai mult decât valoarea de piață a vehiculului), asigurătorul evaluează vehiculul, iar păgubitul alege între reparație până la valoarea de piață și plata diferenței dintre valoarea de piață și valoarea epavei (art. 14 alin. (2)). Disputele despre cât valorează reparația sau mașina sunt tratate separat, în articolul despre daune materiale subevaluate.

Limitele de despăgubire

Legea stabilește limite minime de răspundere, aliniate la reglementările Uniunii Europene (art. 6 alin. (4)):

Asigurătorul poate oferi limite mai mari prin contract; se aplică valoarea cea mai mare dintre limita legală și cea contractuală (art. 10 alin. (3) și art. 14 alin. (1)). ASF poate revizui aceste limite prin reglementări proprii, în urma actelor delegate ale Comisiei Europene (art. 6 alin. (5)). Partea de prejudiciu care depășește limita nu se plătește din RCA (art. 12 lit. e)) și poate fi cerută direct de la cel vinovat.

Ce nu plătește asigurătorul RCA

Art. 12 din lege enumeră situațiile în care asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri. Cazuri frecvente în practică:

• prejudiciile produse bunurilor șoferului vinovat și cele rezultate din vătămarea sau decesul acestuia, indiferent cine le cere (lit. b));
• bunurile aceleiași persoane: de exemplu, mașina unei firme lovită de alt vehicul al aceleiași firme, condus de un angajat, sau bunuri din patrimoniul comun al soților (lit. c));
• accidentele în care nu există răspundere civilă: forță majoră, culpa exclusivă a victimei sau a unui terț (lit. a));
• partea care depășește limitele de răspundere (lit. e));
• amenzile și cheltuielile din procesul penal ale celui vinovat (lit. f) și g));
• bunurile transportate în baza unui contract cu proprietarul vehiculului vinovat (lit. i));
• prejudiciile produse de utilaje montate pe vehicul folosite ca instalații de lucru și cele din operațiunile de încărcare-descărcare (lit. k) și l));
• prejudiciile legate de transportul de produse periculoase sau de un atac terorist ori război (lit. m) și n)).

Furtul, vandalismul, grindina, inundația sau căderea unui copac pe propria mașină nu sunt evenimente de răspundere civilă față de terți. Pentru ele nu există acoperire prin RCA; acestea sunt riscuri tipice de CASCO.

CASCO: asigurarea propriului vehicul

CASCO este o asigurare facultativă: drepturile și obligațiile părților se stabilesc prin contract (art. 2 pct. 3 din Legea nr. 132/2017 definește asigurarea facultativă), completat de regulile generale ale Codului civil privind contractul de asigurare. Nu există o listă legală de riscuri CASCO. Ce acoperă polița dumneavoastră depinde de condițiile generale și speciale semnate.

Înainte de semnare sau la reînnoire, merită verificate în contract:

• riscurile incluse (avarii din accident indiferent de vinovăție, furt total sau parțial, incendiu, fenomene naturale, vandalism, coliziune cu animale);
• franșiza, adică partea din daună suportată de dumneavoastră, și modul în care se aplică;
• excluderile (de regulă conducerea sub influența alcoolului, fără permis sau de către persoane neautorizate);
• termenul și forma în care trebuie anunțată dauna;
• obligațiile de pază (chei, sisteme antifurt) pentru riscul de furt;
• dacă reparația se face doar în service-uri partenere sau și în alte unități;
• teritoriul de valabilitate și eventualele clauze pentru șofer și pasageri.

Protecția șoferului vinovat pentru propriile vătămări nu decurge din RCA (art. 12 lit. b)). Ea se poate obține doar printr-o clauză sau o asigurare facultativă separată, dacă asigurătorul o oferă.

Cum se completează cele două asigurări

Sunteți victima și aveți CASCO

Aveți două drumuri pentru daunele la vehicul:

Același prejudiciu nu se plătește de două ori. Ce nu a acoperit CASCO, de exemplu franșiza sau prejudiciile pe care polița nu le include, se poate cere de la asigurătorul RCA al vinovatului. Daunele corporale și morale nu se cer din CASCO, ci din RCA-ul vinovatului (sau, după caz, de la BAAR); detalii în ghidul despre accidentul cu vătămări corporale.

Contează și efectul la reînnoirea poliței CASCO: unele contracte majorează prima după o daună plătită, chiar dacă recuperată ulterior. Verificați această clauză înainte de a alege.

Sunteți vinovatul accidentului

RCA-ul dumneavoastră plătește victimele. Pentru propria mașină singura sursă de despăgubire este CASCO, dacă aveți. Fără CASCO, reparația vă privește integral. Notificați asigurătorul RCA în 5 zile lucrătoare de la accident (art. 15 alin. (1)); întârzierea nu afectează dreptul victimei la despăgubire (art. 15 alin. (5)), dar poate crea discuții cu propriul asigurător. Pentru menținerea clasei bonus/malus, contractul RCA poate prevedea răscumpărarea: plătiți dumneavoastră asigurătorului suma achitată victimei (art. 5 alin. (11)).

Vinovăție comună

Dacă ambii șoferi au contribuit la accident, fiecare răspunde doar pentru partea care îi este imputabilă. Când proporția nu se poate stabili, răspunderea se împarte în cote egale (art. 13 din Legea nr. 132/2017; art. 1.371 din Codul civil). Exemplu: la o culpă de 50%, primiți din RCA-ul celuilalt jumătate din paguba dumneavoastră. Diferența o poate acoperi CASCO, în condițiile poliței.

Vinovatul nu are RCA sau a fugit

Intervine BAAR, ca organism de plată a despăgubirilor. Dacă aveți CASCO, însă, BAAR nu plătește ceea ce puteți recupera din altă asigurare (art. 33 alin. (3)). Procedura este explicată în ghidul despre accidentul cu vehicul neasigurat.

Constatarea amiabilă și decontarea directă

Pentru accidentele cu două vehicule din care rezultă numai prejudicii materiale, șoferii pot folosi formularul de constatare amiabilă (art. 17 alin. (1)). Când există răniți, constatarea amiabilă nu este calea potrivită: anunțați 112.

Decontarea directă este un serviciu auxiliar pe care asigurătorul RCA trebuie să îl ofere, iar dumneavoastră îl puteți cumpăra opțional (art. 26 alin. (2)). Vă permite să deschideți dosarul la propriul asigurător RCA, nu la al vinovatului, dacă accidentul s-a produs în România, între vehicule înmatriculate în România, ambele cu RCA valabil, și numai cu daune la vehicule, fără vătămări corporale (art. 26 alin. (1)). Decontarea directă nu vă ia dreptul de a vă adresa direct asigurătorului RCA al vinovatului (art. 26 alin. (4)).

Bonus/malus și istoricul de daune

Asigurătorul RCA poate ține cont de daunele plătite în ultimii 5 ani pentru vehiculul asigurat și poate folosi tehnologii telematice (art. 18 alin. (5)). Criteriile sistemului bonus/malus sunt stabilite prin reglementări ASF, iar clasa poate ține cont și de istoricul șoferului (art. 18 alin. (6)). La cerere, BAAR sau asigurătorul RCA vă eliberează în 15 zile un certificat privind istoricul daunelor pe cel puțin ultimii 5 ani (art. 18 alin. (10)), util la schimbarea asigurătorului sau la mutarea din alt stat membru.

După accident: unde mergeți mai departe

Pașii pentru deschiderea dosarului și documentele necesare sunt prezentate în ghidul general privind despăgubirile după accident auto. Termenele asigurătorului (oferta sau refuzul motivat în 30 de zile, plata în 10 zile, penalitățile de 0,2% pe zi din art. 21) sunt explicate în articolul despre termene și durata procesului. Dacă asigurătorul refuză sau întârzie, consultați pașii de contestare.

Când merită o opinie juridică

O analiză juridică este utilă când asigurătorul invocă una dintre excluderile din art. 12, când nu este clar dacă să mergeți pe CASCO sau pe RCA-ul vinovatului, când culpa este disputată sau când prejudiciul se apropie de limitele de răspundere. Cabinetul nostru analizează polițele, dosarul de daună și corespondența cu asigurătorul și vă poate reprezenta în relația cu acesta și în instanță.

Acest articol oferă informații generale și nu constituie consultanță juridică pentru un caz anume. Pentru o analiză a situației dumneavoastră, ne puteți scrie la