Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență

Legea nr. 85/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 466 din 25 iunie 2014, este actul normativ-cadru care reglementează în România atât procedurile de prevenire a insolvenței, cât și procedura de insolvență propriu-zisă (reorganizare judiciară sau faliment). Forma consolidată a legii a fost modificată substanțial, inclusiv prin Legea nr. 216/2022 (transpunerea Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă) și, mai recent, prin Legea nr. 239/2025. Textul de mai jos reflectă forma legii aplicabilă la data verificării (octombrie 2026), conform legislatie.just.ro.

Scopul legii și domeniul de aplicare

Potrivit art. 2, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 216/2022, scopul legii este instituirea unor proceduri de prevenire a insolvenței la care pot recurge debitorii aflați în dificultate și a unor proceduri colective de insolvență pentru acoperirea pasivului debitorului, debitorul beneficiind, atunci când este posibil, de șansa redresării activității sale.

Conform art. 3, legea se aplică profesioniștilor în sensul art. 3 alin. (2) din Codul civil (societăți, PFA, întreprinderi individuale etc.), inclusiv regiilor autonome, cu excepțiile prevăzute expres de alte acte normative speciale.

Important: procedurile de prevenire a insolvenței au fost regândite în 2022

Legea nr. 216/2022, în vigoare de la 17 iulie 2022, a modificat structural instrumentele de prevenire a insolvenței:

• Mandatul ad-hoc a fost abrogat. Articolele 10–15 din Legea nr. 85/2014, care reglementau mandatul ad-hoc, au fost abrogate prin pct. 30 al art. I din Legea nr. 216/2022. În prezent, legea nu mai cuprinde această procedură; ea a fost înlocuită conceptual de noi mecanisme de avertizare timpurie și de negociere a restructurării.
• A fost introdusă "avertizarea timpurie", definită la art. 5 alin. (1) din lege ca alertarea asupra unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență a debitorului, menită să îl determine pe acesta să acționeze fără întârziere, inclusiv prin furnizarea gratuită de informații privind soluțiile de redresare.
• A fost introdusă "starea de dificultate" ca noțiune distinctă de insolvență: starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității, dând naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu se iau măsuri adecvate; în această stare, debitorul este încă în măsură să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente.
• Concordatul preventiv a fost regândit în cadrul unui nou mecanism de restructurare preventivă, alături de instituții precum acordul de restructurare și administratorul restructurării, menite să permită negocierea cu creditorii înainte de instalarea insolvenței.

Orice explicație a legii care încă prezintă mandatul ad-hoc drept o procedură aplicabilă nu mai reflectă forma în vigoare a legii.

Definiția insolvenței și prezumția de insolvență

Conform art. 5 alin. (1) pct. 29 din lege, în forma modificată prin Legea nr. 216/2022, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Insolvența se prezumă atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor, prezumția fiind relativă (poate fi răsturnată prin probă contrară). Reținem că termenul prezumției a fost majorat de la 30 la 60 de zile prin Legea nr. 216/2022 față de forma anterioară a legii.

Valoarea-prag

Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 72 din lege, valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. În forma actuală, valoarea-prag este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori (inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare din Legea societăților nr. 31/1990), pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru creanțele salariale pragul este de 6 salarii medii brute pe economie pe salariat.

Termenul de depunere a cererii de către debitor

Potrivit art. 66 alin. (1) din lege, debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului cererea de deschidere a procedurii în termen de maximum 45 de zile de la apariția stării de insolvență; cererea trebuie însoțită de dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii. Acest termen de 45 de zile rezultă dintr-o modificare a art. 66 alin. (1) intrată în vigoare la 18 decembrie 2025, prin Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025; anterior acestei date, termenul legal era de 30 de zile. Nerespectarea termenului poate atrage consecințe, inclusiv posibilitatea atragerii răspunderii membrilor organelor de conducere, în condițiile legii.

Potrivit art. 70, orice creditor îndreptățit poate introduce cerere de deschidere a procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvență, cu indicarea cuantumului și temeiului creanței, a eventualelor drepturi de preferință și a măsurilor asigurătorii, dacă există.

Reorganizarea judiciară și falimentul

Reorganizarea judiciară presupune întocmirea, aprobarea, implementarea și respectarea unui plan de reorganizare, cuprinzând măsuri de redresare a activității debitorului și de acoperire a creanțelor, scopul fiind menținerea debitorului în activitate și conservarea locurilor de muncă. Falimentul reprezintă procedura de lichidare a averii debitorului pentru acoperirea pasivului, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat; este aplicat atunci când redresarea nu mai este posibilă sau planul de reorganizare nu este respectat.

Organele care aplică procedura

Judecătorul-sindic are, potrivit art. 45 alin. (1), atribuții precum pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței și, după caz, de intrare în faliment, judecarea contestațiilor formulate de debitor sau de orice altă parte interesată împotriva măsurilor administratorului judiciar sau ale lichidatorului judiciar, judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la starea de insolvență, precum și alte atribuții prevăzute de lege. Alături de judecătorul-sindic, procedura implică administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, adunarea și comitetul creditorilor, precum și, după caz, administratorul special al debitorului.

Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI)

Publicarea actelor de procedură (hotărâri, notificări, tabele de creanțe, convocări) se realizează prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, instrumentul oficial de comunicare în cadrul procedurilor de insolvență, administrat de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Creditorii și orice persoană interesată pot consulta BPI pentru a identifica deschiderea unor proceduri împotriva partenerilor lor de afaceri și termenele stabilite în fiecare dosar, termene care trebuie respectate riguros pentru înregistrarea și valorificarea creanțelor.

Ordinea de distribuire a sumelor obținute din valorificarea bunurilor grevate de cauze de preferință

Art. 159 alin. (1) stabilește ordinea de distribuire a fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și drepturilor grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferință (de exemplu, ipotecă, gaj), începând cu taxele, timbrele și cheltuielile aferente vânzării, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea acestor bunuri, urmate de celelalte creanțe potrivit ordinii prevăzute de lege. Ordinea completă de prioritate pentru celelalte categorii de creanțe (inclusiv cele salariale, negarantate) este detaliată de art. 161 și următoarele din lege.

Impact practic

• Pentru debitori: legea oferă un cadru pentru restructurarea preventivă a datoriilor (prin mecanismele de avertizare timpurie, concordat preventiv și acord de restructurare), precum și, în cazul insolvenței, posibilitatea reorganizării judiciare. Respectarea termenului legal de 45 de zile pentru depunerea cererii de deschidere a procedurii, de la apariția stării de insolvență, este esențială pentru limitarea riscurilor asociate întârzierii.
• Pentru creditori: legea impune o atitudine proactivă — verificarea periodică a BPI, înregistrarea creanțelor în termenele stabilite de judecătorul-sindic și publicate în BPI, precum și participarea la adunările creditorilor, singura modalitate prin care interesele acestora pot fi apărate efectiv în cadrul procedurii.
• Pentru angajați: creanțele salariale beneficiază, potrivit legii, de un regim de prioritate distinct față de alte categorii de creanțe negarantate, însă continuitatea locurilor de muncă depinde de reușita reorganizării sau de rezultatul lichidării.
• Pentru mediul economic: legea urmărește, pe de o parte, facilitarea ieșirii ordonate de pe piață a entităților neviabile, iar pe de altă parte sprijinirea redresării afacerilor viabile, inclusiv prin instrumentele de prevenire introduse sau regândite prin Legea nr. 216/2022.

Ce trebuie să faceți

Dacă sunteți debitor (firmă în dificultate):

• Monitorizați constant indicatorii financiari (întârzieri la plată, lipsă de lichidități) pentru a identifica din timp o eventuală stare de dificultate sau de insolvență.
• Analizați, împreună cu un avocat și, după caz, cu un practician în insolvență, oportunitatea recurgerii la instrumentele de restructurare preventivă prevăzute de lege, înainte ca starea de insolvență să devină iminentă.
• Dacă starea de insolvență s-a instalat, nu depășiți termenul de 45 de zile prevăzut de art. 66 alin. (1) pentru depunerea cererii de deschidere a procedurii.

Dacă sunteți creditor:

• Consultați periodic Buletinul Procedurilor de Insolvență pentru debitorii cu care aveți relații comerciale.
• Respectați cu strictețe termenele de înregistrare a creanțelor stabilite de judecătorul-sindic și publicate în BPI; o creanță înregistrată tardiv riscă să nu mai fie luată în considerare în procedură.
• Participați activ la adunările creditorilor și solicitați asistență juridică pentru înregistrarea și, după caz, contestarea creanțelor sau a planului de reorganizare.

Întrebări frecvente

Ce este starea de insolvență? Este starea patrimoniului debitorului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile; se prezumă că debitorul este în insolvență atunci când nu a plătit o datorie în termen de 60 de zile de la scadență (art. 5 alin. (1) pct. 29).

Mai există mandatul ad-hoc? Nu. Articolele care îl reglementau (art. 10-15) au fost abrogate prin Legea nr. 216/2022; prevenirea insolvenței se realizează în prezent prin alte mecanisme, precum avertizarea timpurie, concordatul preventiv reconfigurat și acordul de restructurare.

În cât timp trebuie debitorul să ceară deschiderea procedurii? În termen de maximum 45 de zile de la apariția stării de insolvență, potrivit art. 66 alin. (1), termen aplicabil din 18 decembrie 2025 (anterior termenul era de 30 de zile).

Care este valoarea minimă a creanței pentru a cere deschiderea procedurii? 50.000 lei pentru creditori și debitori, respectiv 6 salarii medii brute pe economie pe salariat pentru creanțele salariale (art. 5 alin. (1) pct. 72).

Ce rol are judecătorul-sindic? Pronunță hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței, soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar și judecă, printre altele, cererile de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitorului (art. 45).

Consultanță juridică

Procedurile reglementate de Legea nr. 85/2014 implică termene stricte și noțiuni tehnice care au suferit modificări importante în ultimii ani. Pentru clarificarea situației dumneavoastră concrete — fie că sunteți debitor în dificultate, fie creditor — poate fi utilă o consultare cu un avocat specializat în domeniul insolvenței.

Surse oficiale verificate

• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159286 — textul consolidat al Legii nr. 85/2014 (verificat 2026-10, inclusiv notele de modificare prin Legea nr. 216/2022 și Legea nr. 239/2025)
• https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/257536 — Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 (verificat 2026-10)
• https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_216_2022.pdf — textul integral al Legii nr. 216/2022 (verificat 2026-10)