- term sheet startup
- negociere investiție
- liquidation preference
- anti-diluție
- evaluare startup

Term sheet pentru startup-uri: clauze cheie și negociere
Situația legislativă la: 2 noiembrie 2026
Term sheet-ul este documentul scurt în care investitorul și fondatorii fixează principalele condiții ale unei investiții înainte de a scrie contractele finale: acordul de investiție, acordul asociaților sau acționarilor și noul act constitutiv. Are de obicei câteva pagini, dar decide aproape totul. Ce acceptați în term sheet devine, aproape întotdeauna, punctul de plecare al contractelor finale, iar renegocierea ulterioară este dificilă și costă încredere.
În cele ce urmează explicăm ce valoare juridică are un term sheet în dreptul român, care clauze obligă chiar dacă tranzacția nu se încheie, cum se transpun clauzele uzuale în structura unui SRL sau a unei SA și cum să vă pregătiți negocierea.
Ce valoare juridică are un term sheet în România
Codul civil nu reglementează „term sheet”-ul ca atare, dar regulile despre negocieri se aplică direct:
- Părțile sunt libere să inițieze, să desfășoare și să rupă negocierile și nu răspund pentru eșecul lor (art. 1183 alin. (1) din Codul civil).
- Cine negociază trebuie să respecte exigențele bunei-credințe, iar această obligație nu poate fi limitată sau exclusă prin contract (art. 1183 alin. (2)). Partea care inițiază, continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credințe răspunde pentru prejudiciu, ținându-se seama de cheltuielile făcute și de ofertele la care cealaltă parte a renunțat (art. 1183 alin. (4)).
- Informațiile confidențiale primite în negocieri nu pot fi divulgate și nici folosite în interes propriu, indiferent dacă se încheie sau nu contractul (art. 1184).
- O convenție prin care părțile se obligă doar să negocieze nu este o promisiune de a contracta (art. 1279 alin. (4)).
Atenție însă la riscul invers: contractul se încheie atunci când părțile s-au înțeles asupra elementelor esențiale, chiar dacă lasă elemente secundare pentru mai târziu (art. 1182 alin. (2)). Un term sheet redactat ferm, fără o clauză clară de caracter neobligatoriu, poate fi interpretat ca acord deja încheiat. De aceea, term sheet-ul ar trebui să spună expres care clauze sunt obligatorii și care nu.
Mai multe ghiduri pe această temă: Înființare firme și startupuri
Clauzele care obligă chiar dacă investiția nu se face
De obicei, numai câteva clauze sunt declarate obligatorii:
- Confidențialitatea, care întărește obligația legală din art. 1184 și o extinde asupra existenței și termenilor negocierii.
- Exclusivitatea (no-shop): fondatorii nu negociază cu alți investitori o perioadă determinată. Durata este o chestiune comercială; important este să fie legată de un calendar realist al due diligence-ului și să înceteze automat dacă investitorul se retrage.
- Costurile: cine suportă onorariile avocaților și consultanților dacă tranzacția nu se încheie.
- Legea aplicabilă și instanța competentă sau arbitrajul.
Dacă exclusivitatea este însoțită de o clauză penală, creditorul o poate cere fără să dovedească un prejudiciu (art. 1538 alin. (4)). Instanța o poate reduce doar în cazurile limitate prevăzute de art. 1541, de exemplu când este vădit excesivă față de prejudiciul previzibil la încheierea contractului. Fondatorii ar trebui să evite penalități disproporționate pentru încălcarea exclusivității.
Clauzele economice
Evaluarea și instrumentul. Term sheet-ul fixează evaluarea pre-money, suma investită și instrumentul: părți sociale sau acțiuni noi, acțiuni preferențiale, împrumut convertibil ori acord de tip SAFE. Calculul procentelor și efectul rezervei pentru angajați asupra fondatorilor sunt explicate în articolul despre cap table și diluție, iar instrumentele convertibile în ghidul despre SAFE și împrumutul convertibil. Dacă investitorul cere o rezervă pentru angajați, mecanismul este descris în articolul despre ESOP.
Preferința la lichidare. Investitorul își recuperează mai întâi suma investită (multiplul uzual negociat este 1x) la vânzarea sau lichidarea societății, apoi restul se împarte. Diferența mare apare între preferința „non-participating” (investitorul alege între recuperarea sumei și procentul său) și cea „participating” (primește și suma, și procentul din rest). În dreptul român, preferința nu decurge automat dintr-o „clasă” de acțiuni:
- la SRL, părțile sociale sunt egale (art. 11 din Legea nr. 31/1990), dar dividendele se distribuie proporțional cu capitalul vărsat „dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel” (art. 67 alin. (2)); la o vânzare, ordinea în care se împarte prețul se stabilește de regulă contractual, în acordul asociaților, cu obligația tuturor de a vinde în condițiile convenite;
- la SA, actul constitutiv poate crea categorii de acțiuni cu drepturi diferite (art. 94 alin. (2)), inclusiv acțiuni preferențiale cu dividend prioritar fără drept de vot, care nu pot depăși o pătrime din capitalul social (art. 95 alin. (1) și (2)).
Antidiluția. Protejează investitorul dacă o rundă viitoare se face la un preț mai mic. Varianta „full ratchet” ajustează integral la noul preț și este foarte costisitoare pentru fondatori; varianta „weighted average” (medie ponderată) ține cont de câte titluri noi se emit. Juridic, ajustarea se face prin emiterea de titluri suplimentare către investitor, deci printr-o nouă majorare de capital pe care asociații trebuie să o voteze. La SA, majorarea capitalului prin creșterea valorii nominale a acțiunilor cere votul tuturor acționarilor, cu excepția încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune (art. 210 alin. (4)).
Răscumpărarea (redemption). Clauza prin care societatea se obligă să răscumpere titlurile investitorului după un număr de ani se lovește, la SA, de limitele legale ale dobândirii acțiunilor proprii: autorizare a adunării generale extraordinare, cel mult 10% din capitalul social subscris, numai acțiuni integral liberate și plata numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile (art. 103^1 alin. (1)). O promisiune de răscumpărare care nu ține cont de aceste limite poate fi imposibil de executat.
Clauzele de control
Consiliul de administrație. Term sheet-ul stabilește câte locuri revin investitorului și dacă există membri independenți. La SRL, regulile despre administrarea SA nu se aplică (art. 197 alin. (4)), deci structura organului de conducere trebuie construită prin actul constitutiv.
Veto-urile (reserved matters). Lista deciziilor care cer acordul investitorului este probabil cea mai importantă parte negociabilă. Pentru ca veto-ul să fie opozabil, el trebuie transpus în actul constitutiv, nu doar în acordul asociaților:
- la SRL, adunarea generală decide cu majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, „în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel” (art. 192 alin. (1)); vechea regulă a unanimității pentru modificarea actului constitutiv a fost abrogată prin Legea nr. 265/2022, deci un investitor minoritar nu mai are automat drept de blocaj;
- la SA, actul constitutiv poate stipula cerințe de cvorum și majoritate mai mari decât cele legale (art. 115 alin. (3)).
Negociați ca veto-ul să privească decizii structurale (capital, buget anual, vânzarea activelor esențiale, schimbarea obiectului de activitate), cu praguri valorice, și nu operațiunile curente.
Drepturile de informare. Investitorii cer rapoarte periodice și acces la documente. Legea dă deja asociaților din SRL dreptul de a cerceta registrul asociaților (art. 198 alin. (3)), iar în lipsă de cenzori sau auditor, asociații care nu sunt administratori au drept de control (art. 199 alin. (5)). Term sheet-ul precizează ce rapoarte se transmit, cât de des și în ce termen.
Clauzele de ieșire
Drag-along permite majorității să oblige minoritarii să vândă în aceleași condiții; tag-along permite minoritarilor să vândă alături de majoritate. La SRL, transmiterea părților sociale către persoane din afara societății cere, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, aprobarea asociaților care reprezintă cel puțin trei pătrimi din capitalul social (art. 202 alin. (2)). Prin urmare, un drag-along convenit numai în acordul asociaților trebuie dublat de o clauză corespunzătoare în actul constitutiv, altfel vânzarea poate fi blocată. Procedura propriu-zisă a cesiunii este descrisă în ghidul nostru despre cesiunea părților sociale.
Dreptul de preempțiune (ROFR) dă asociaților existenți prioritate la cumpărarea părților oferite spre vânzare unui terț. Are sens, dar procedura trebuie să fie scurtă și clară, pentru a nu bloca un exit.
Clauzele privind fondatorii
- Vestingul fondatorilor (inclusiv clauzele de accelerare la schimbarea controlului) este explicat separat în articolul despre vestingul fondatorilor.
- Neconcurența. Pentru fondatorii administratori ai unui SRL, legea interzice deja, fără autorizarea adunării asociaților, mandatul în societăți concurente și comerțul concurent (art. 197 alin. (2) din Legea nr. 31/1990). Dacă fondatorul este și salariat, clauza de neconcurență pentru perioada de după încetarea contractului de muncă produce efecte numai dacă precizează concret activitățile interzise, durata, terții și aria geografică și dacă angajatorul plătește o indemnizație lunară de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni (art. 21 din Codul muncii).
Aspecte fiscale pe care term sheet-ul nu le poate ignora
Pentru investitorii persoane fizice rezidente, dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 se impozitează cu 16% (art. 97 alin. (7) din Codul fiscal); aceeași cotă se aplică dividendelor plătite către persoane juridice române (art. 43 alin. (2)), cu scutirea prevăzută de art. 43 alin. (4) când, printre altele, beneficiarul deține cel puțin 10% de cel puțin un an, și dividendelor plătite nerezidenților, sub rezerva convențiilor de evitare a dublei impuneri (art. 224 alin. (4) lit. b)). Câștigul net anual al persoanelor fizice din transferul părților sociale se impozitează cu 16% pentru veniturile realizate din 2026 (art. 123 alin. (1^2)). Aceste cote influențează alegerea structurii (investiție directă sau prin vehicul) și ar trebui verificate cu un consultant fiscal înainte de semnare.
Cum vă pregătiți negocierea
- Cunoașteți-vă cap table-ul complet diluat înainte de prima discuție despre evaluare.
- Comparați ofertele pe ansamblu, nu doar după evaluare: o evaluare mai mare cu preferință participativă și antidiluție full ratchet poate valora mai puțin pentru fondatori decât una mai mică, cu termeni standard.
- Cereți ca fiecare clauză să fie formulată astfel încât să poată fi transpusă în actul constitutiv al formei pe care o aveți. Dacă investitorul cere categorii de acțiuni, discutați din timp transformarea SRL-ului în SA.
- Stabiliți calendarul: durata exclusivității, lista documentelor pentru due diligence (vedeți checklistul de due diligence) și data-țintă pentru semnare.
- Negociați în scris și păstrați versiunile. Eventualele discuții despre buna-credință în negocieri se probează cu documente.
Când merită consultat un avocat
Cel mai util moment este înainte de semnarea term sheet-ului, nu după. Atunci se pot încă schimba preferința la lichidare, lista de veto-uri, antidiluția și durata exclusivității fără să afecteze relația cu investitorul. Un avocat poate verifica și dacă fiecare clauză este executabilă în structura juridică a societății dumneavoastră.
Acest articol oferă informații generale despre cadrul legal în vigoare la 2 noiembrie 2026 și nu constituie consultanță juridică pentru un caz anume. Pentru analiza unui term sheet primit, ne puteți scrie la
Articole recomandate
SAFE și împrumutul convertibil în dreptul român: cum funcționează
Înființarea unei asociații sau fundații în Târgu Mureș: ghid 2026
Înființare SRL în Târgu Mureș: registru, acte și pași locali
Cap table și diluție: ce trebuie să știe fondatorii unui startup
Explorează și alte articole din categoriile: Asigurări, Drept Comercial, GDPR, Recuperare Creanțe