Ce face un creditor când debitorul intră în insolvență: cererea de deschidere, declararea creanței, contestația la tabel, votul pe plan și ordinea plăților.
  • Insolvență Creditori 2025
  • Recuperare Creanțe 2025
  • Procedura Insolvenței
  • Tabel Creanțe
  • Dreptul Insolvenței
Înapoi la blog
Insolvența debitorului: ghidul creditorului, pas cu pas
Debt Recovery

Insolvența debitorului: ghidul creditorului, pas cu pas

23 min lectură
✓

Situația legislativă la: 2 noiembrie 2026

Pentru un creditor, insolvența debitorului schimbă regulile jocului. Executările individuale se opresc, termenele devin scurte și fixe, iar o creanță nedeclarată la timp poate fi pierdută definitiv. Acest ghid urmărește procedura din perspectiva celui căruia i se datorează bani: când merită să cereți deschiderea procedurii, ce aveți de făcut după deschidere și ce pârghii aveți până la distribuirea sumelor.

Temeiul este Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în forma consolidată la 18 decembrie 2025 (ultimele modificări au fost aduse prin Legea nr. 239/2025). Perspectiva debitorului, adică alegerea între reorganizare și faliment, este tratată în ghidul nostru separat (/blog/insolventa-firma-romania-2026-ghid-complet).

1. Puteți cere deschiderea procedurii?

Legea prezumă insolvența atunci când debitorul nu și-a plătit datoria certă, lichidă și exigibilă după 60 de zile de la scadență; prezumția este relativă, deci debitorul o poate răsturna (art. 5 alin. (1) pct. 29). Creanța trebuie să atingă valoarea-prag de 50.000 lei, pentru creanțele de altă natură decât cele salariale; pentru salariați pragul este de 6 salarii medii brute pe economie (art. 5 alin. (1) pct. 72). Dacă mai mulți creditori au formulat cereri împotriva aceluiași debitor, judecătorul-sindic verifică pragul raportat la valoarea însumată a creanțelor lor (art. 70 alin. (3)).

Cererea creditorului trebuie să arate cuantumul și temeiul creanței, eventualele garanții și măsuri asigurătorii și, dacă este cazul, intenția de a participa la reorganizare, însoțite de documentele justificative (art. 70 alin. (1) și (2)).

Ce urmează după depunere

  • Instanța comunică cererea debitorului și organului fiscal în 48 de ore de la înregistrare (art. 72 alin. (2)).
  • Debitorul are 10 zile de la primire ca să conteste sau să recunoască starea de insolvență; în contestație se pot administra doar înscrisuri (art. 72 alin. (3)).
  • La cererea debitorului, judecătorul-sindic vă poate obliga la o cauțiune de până la 10% din creanță, dar nu mai mult de 40.000 lei, de consemnat în 5 zile, sub sancțiunea respingerii cererii (art. 72 alin. (1)).
  • Dacă debitorul plătește până la închiderea dezbaterilor, cererea se respinge ca rămasă fără obiect, iar cauțiunea vă este restituită (art. 72 alin. (5)).
  • Dacă instanța constată că debitorul nu este în insolvență, cererea se respinge, iar cauțiunea poate acoperi pagubele debitorului pentru o cerere făcută cu rea-credință (art. 72 alin. (4)).

În cazuri urgente, până la judecarea cererii, puteți cere măsuri vremelnice pentru a opri înstrăinarea unor bunuri importante ale debitorului (art. 70 alin. (5) și (6)).

Este insolvența instrumentul potrivit?

Cererea de deschidere este un mijloc de presiune eficient, pentru că multe firme plătesc pentru a evita procedura. Este însă o alegere cu consecințe: odată deschisă procedura, creanța dumneavoastră concurează cu toți ceilalți creditori, iar executarea individuală nu mai este posibilă. Pentru un debitor solvabil, care doar refuză să plătească, ordonanța de plată (/blog/ordonanta-de-plata-targu-mures-ghid-2026) sau executarea silită pot fi căi mai potrivite. Merită verificat și dacă creanța nu este aproape de prescripție (/blog/prescriptie-creante-comerciale-2026).

Mai multe ghiduri pe această temă: Recuperare creanțe și executare

2. După deschidere: executările se opresc

De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare și executările silite pentru creanțele asupra averii debitorului; creanța se poate valorifica numai prin cererea de admitere în procedură (art. 75 alin. (1)). Nu sunt suspendate, între altele, acțiunile îndreptate împotriva codebitorilor și a terților garanți (art. 75 alin. (2) lit. b)). Dacă aveți o fideiusiune de la asociat sau o garanție de la o altă societate, o puteți urmări în paralel.

Creanțele născute după deschiderea procedurii (de exemplu, livrările pe care le continuați către debitor) se plătesc conform documentelor din care rezultă, fără înscriere la masa credală (art. 102 alin. (6)). Dacă nu sunt plătite, legea prevede o cerere de plată adresată administratorului judiciar, care trebuie s-o analizeze în 15 zile, iar pentru creanțele curente neplătite peste valoarea-prag, în anumite condiții, chiar cererea de trecere la faliment (art. 75 alin. (3) și (4)).

3. Declararea creanței: termenul care nu iartă

Administratorul judiciar notifică creditorii cunoscuți, iar notificarea se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) și într-un ziar de largă circulație (art. 99). Ea cuprinde termenul-limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor, care este de cel mult 45 de zile de la deschiderea procedurii (art. 100 alin. (1) lit. b)). Judecătorul-sindic poate prelungi acest termen cu cel mult 30 de zile, pentru motive temeinice (art. 100 alin. (2)).

Reguli practice:

  • Cererea de admitere se depune chiar dacă creanța nu este constatată printr-un titlu (art. 102 alin. (3)).
  • Creanțele nescadente sau sub condiție se admit și ele (art. 102 alin. (4)).
  • Creditorul care a cerut deschiderea procedurii nu mai depune o cerere separată: administratorul îi înregistrează creanța pe baza documentelor din cererea inițială, cu excepția cazului în care calculează accesorii până la data deschiderii (art. 102 alin. (2)).
  • Creanțele cu garanții reale se înscriu cu rang de preferință până la valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare; diferența se înscrie chirografar. Dacă bunul se vinde la un preț mai mare, surplusul revine tot creditorului garantat, până la acoperirea creanței (art. 103).

Sancțiunea pentru nerespectarea termenului este severă. Creditorul care nu depune cererea în termen este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabel și nu poate urmări debitorul nici după închiderea procedurii, cu excepțiile limitate prevăzute de lege, de exemplu condamnarea debitorului pentru bancrută (art. 114 alin. (1)). Excepția principală privește notificarea făcută cu încălcarea legii. În practică, termenul din BPI trebuie tratat ca definitiv.

Recomandarea noastră: monitorizați BPI pentru clienții importanți și nu așteptați notificarea prin poștă.

4. Tabelul preliminar și contestația de 7 zile

Administratorul judiciar verifică fiecare cerere și poate cere explicații debitorului (art. 106 alin. (1) și (3)). Dacă constată că o creanță este prescrisă, vă notifică fără a mai analiza fondul (art. 106 alin. (2)).

Tabelul preliminar se publică în BPI; după publicare, creditorii înscriși pot participa la adunările creditorilor (art. 110 alin. (3)). Creditorii ale căror creanțe au fost înscrise parțial sau înlăturate primesc o notificare cu motivele (art. 110 alin. (4)).

Contestația împotriva tabelului se depune la tribunal în 7 zile de la publicarea în BPI, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată (art. 111 alin. (2)). Puteți contesta și creanța altui creditor, nu doar pe a dumneavoastră (art. 111 alin. (1)). Contestația trebuie însoțită de dovada taxei de timbru și de înscrisuri, sub sancțiunea anulării, și se comunică, cu confirmare de primire, administratorului judiciar și creditorului vizat (art. 111 alin. (3) și (4)).

Termenul de 7 zile este cel mai scurt din procedură și cel mai des ratat. O creanță umflată a unei persoane apropiate de debitor, necontestată la timp, vă diluează recuperarea și influențează votul.

După soluționarea contestațiilor se publică tabelul definitiv; de la acel moment, numai creditorii înscriși votează planul sau participă la distribuiri (art. 112 alin. (1) și (2)).

5. Votul: planul de reorganizare

Unul sau mai mulți creditori care dețin împreună cel puțin 20% din valoarea creanțelor din tabelul definitiv pot propune ei înșiși un plan, în 30 de zile de la publicarea tabelului (art. 132 alin. (1) lit. c)).

La vot, creanțele sunt grupate în categorii care votează separat: creanțele garantate, salariale, bugetare, ale creditorilor indispensabili și celelalte creanțe chirografare (art. 138 alin. (3)). O categorie acceptă planul cu majoritatea absolută a valorii creanțelor din acea categorie (art. 138 alin. (4)). Pentru confirmare, legea cere, între altele, ca cel puțin o categorie defavorizată să accepte planul și ca cel puțin 30% din valoarea totală a masei credale să-l accepte (art. 139 alin. (1)).

Protecția dumneavoastră dacă votați împotrivă: o categorie care respinge planul trebuie să primească un tratament corect și echitabil. Între condiții, nicio creanță care respinge planul nu poate primi mai puțin decât ar primi în faliment (art. 139 alin. (2) lit. a)). Planul trebuie să compare explicit sumele oferite cu valoarea estimată în caz de faliment, pe baza unui raport de evaluare (art. 133 alin. (4) lit. d)). Acesta este documentul pe care îl citiți cu cea mai mare atenție înainte de vot.

Votul pentru plan nu vă afectează garanțiile personale: creditorii își păstrează acțiunile împotriva codebitorilor și fideiusorilor pentru întreaga creanță (art. 140 alin. (4)).

Dacă debitorul nu respectă planul, oricare creditor poate cere trecerea la faliment; cererea se judecă în 30 de zile (art. 143 alin. (1)).

6. Actele frauduloase și răspunderea conducerii

Două instrumente pot aduce bani în avere atunci când activele debitorului sunt insuficiente.

Anularea actelor frauduloase. Pot fi anulate, între altele, transferurile cu titlu gratuit din ultimii 2 ani, plățile anticipate și garanțiile constituite pentru creanțe chirografare în ultimele 6 luni, precum și actele încheiate în ultimii 2 ani cu asociați care dețin cel puțin 20%, cu administratori sau cu rudele acestora (art. 117). Acțiunea o introduce administratorul sau lichidatorul judiciar, în cel mult 16 luni de la deschiderea procedurii; dacă el nu acționează, o poate face comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de 50% din creanțele înscrise (art. 118).

Răspunderea patrimonială a conducerii. Judecătorul-sindic poate obliga administratorii, persoanele care controlează în fapt deciziile debitorului și pe oricine a contribuit la insolvență să suporte o parte sau tot pasivul, în limita prejudiciului cauzat, pentru faptele enumerate de lege: folosirea bunurilor firmei în interes propriu, contabilitate fictivă sau neținută, ascunderea activelor, plăți preferențiale în luna dinaintea încetării plăților, transferul afacerii către o persoană apropiată pentru a sustrage activele (art. 169 alin. (1)). Pentru nepredarea documentelor contabile, culpa și legătura de cauzalitate se prezumă, până la proba contrară (lit. d)).

Forma în vigoare din 18 decembrie 2025 permite expres oricărui creditor interesat să introducă acțiunea, alături de administratorul sau lichidatorul judiciar (art. 169 alin. (2)). Acțiunea se prescrie în 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana vinovată, dar nu mai târziu de publicarea în BPI a raportului privind cauzele insolvenței (art. 170). Procesele începute înainte de 18 decembrie 2025 rămân supuse legii anterioare, cu excepțiile enumerate de Legea nr. 239/2025 (art. XXXII alin. (1) din această lege).

7. Ordinea în care se plătește

Din prețul bunurilor grevate de garanții se plătesc mai întâi cheltuielile vânzării și conservării bunului, apoi creanțele garantate născute în timpul procedurii, apoi creanța garantată, cu dobânzi și penalități (art. 159 alin. (1)). Pentru diferența neacoperită, creditorul garantat devine chirografar sau bugetar, după natura creanței (art. 159 alin. (2)).

Din restul fondurilor, în faliment, ordinea este (art. 161):

  1. cheltuielile procedurii;
  2. finanțările acordate în cursul procedurii și în procedurile de prevenire;
  3. creanțele din raporturi de muncă;
  4. creanțele din continuarea activității după deschidere;
  5. creanțele bugetare;
  6. obligațiile de întreținere și sumele periodice pentru existență;
  7. sumele pentru întreținerea debitorului persoană fizică;
  8. creditele bancare și creanțele din livrări de produse, prestări de servicii, lucrări și chirii;
  9. alte creanțe chirografare;
  10. creanțele subordonate, inclusiv creditele acordate de asociații care dețin cel puțin 10% din capital.

Furnizorul obișnuit se află, deci, la rangul 8. Gradul de recuperare depinde de cât rămâne după rangurile anterioare. O analiză realistă la început vă ajută să decideți cât timp și cât cost investiți în procedură.

Calendarul creditorului

MomentCe facețiTemei
Deschiderea proceduriiOpriți executarea individuală; urmăriți garanții și codebitoriiart. 75
Cel mult 45 de zile de la deschidereDepuneți cererea de admitere a creanțeiart. 100 alin. (1) lit. b)
7 zile de la publicarea tabelului preliminarContestați tabelulart. 111 alin. (2)
30 de zile de la tabelul definitivPropuneți un plan, dacă dețineți 20%art. 132 alin. (1) lit. c)
Adunarea de votComparați oferta cu scenariul de falimentart. 133, 138, 139
Pe tot parcursulCereți acțiuni pentru acte frauduloase și răspunderea conduceriiart. 117-118, 169-170

Când vă recomandăm sprijin juridic

Implicarea unui avocat contează mai ales la declararea unor creanțe cu garanții sau cu accesorii, la contestarea creanțelor altor creditori, la evaluarea unui plan și la acțiunile în răspundere. Pentru creditorii din străinătate apar întrebări suplimentare de competență și de lege aplicabilă.

Pe pagina serviciului nostru despre recuperarea creanțelor de la o firmă în faliment găsiți modul în care analizăm o creanță și ne ocupăm de declarare și urmărire.

Acest articol are caracter de informare generală și nu reprezintă consultanță juridică pentru un caz anume. Pentru analiza unei creanțe concrete, ne puteți scrie la

Asistență juridică în Târgu Mureș: Cabinet de Avocatură Pantilimon Rikhárd-Árpád · office@pantilimon.ro

Articole recomandate

Vezi toate articolele

Explorează și alte articole din categoriile: Asigurări, Drept Comercial, GDPR, Recuperare Creanțe