Cine moștenește, cât este rezerva, termenul de un an pentru acceptare, dezbaterea la notar și impozitul de 1% după doi ani: ghid practic al succesiunii.
    • moștenire 2026
    • succesiune
    • certificat moștenitor
    • dezbatere succesiune
    • procedura succesorală
    Înapoi la blog
    Moștenire și succesiune: procedura, actele și termenele legale
    Civil Law

    Moștenire și succesiune: procedura, actele și termenele legale

    14 min lectură

    Situația legislativă la: 24 octombrie 2026

    După decesul unei persoane apropiate, întrebările practice vin repede: cine moștenește, ce termene trebuie respectate, ce acte cere notarul și cât costă. Ghidul de mai jos urmează ordinea în care apar aceste întrebări în practică. Toate trimiterile fără altă mențiune sunt la Codul civil (Legea nr. 287/2009).

    1. Când și unde se deschide moștenirea

    Moștenirea se deschide în momentul decesului (art. 954 alin. (1)) și la ultimul domiciliu al defunctului, dovedit cu certificatul de deces (art. 954 alin. (2)). De acest loc depinde notarul competent să dezbată succesiunea.

    Dacă ultimul domiciliu nu este cunoscut sau se afla în străinătate, moștenirea se deschide în circumscripția notarului public sesizat primul, cu condiția ca acolo să existe cel puțin un imobil al defunctului; în lipsa imobilelor contează bunurile mobile, iar dacă nu există bunuri în România, simpla sesizare (art. 954 alin. (3)).

    Element de extraneitate. Dacă defunctul avea reședința obișnuită în alt stat sau bunuri în străinătate, legea aplicabilă se stabilește, pentru decesele survenite începând cu 17 august 2015, după Regulamentul (UE) nr. 650/2012: se aplică legea statului în care defunctul își avea reședința obișnuită la data decesului (art. 21 alin. (1) din regulament), cu excepția cazului în care acesta a ales prin testament legea statului a cărui cetățenie o avea (art. 22).

    În lipsa testamentului, moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului (art. 963 alin. (1)), în ordinea celor patru clase (art. 964 alin. (1)):

    • clasa I: descendenții (copii, nepoți, strănepoți);
    • clasa a II-a: ascendenții privilegiați (tatăl și mama) și colateralii privilegiați (frații, surorile și descendenții lor până la gradul al patrulea inclusiv), art. 976;
    • clasa a III-a: ascendenții ordinari (bunici, străbunici), art. 982;
    • clasa a IV-a: colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari), până la gradul al patrulea inclusiv (art. 963 alin. (2)).

    Clasa mai apropiată înlătură clasa mai îndepărtată. În cadrul aceleiași clase, gradul mai apropiat îl înlătură pe cel mai îndepărtat, iar rudele de același grad împart în mod egal (art. 964 alin. (3) și (4)). Dacă nu există moștenitori legali sau testamentari, patrimoniul trece la comuna, orașul sau municipiul unde se află bunurile (art. 963 alin. (3)).

    Soțul supraviețuitor

    Soțul moștenește dacă la data deschiderii moștenirii nu există o hotărâre de divorț definitivă (art. 970) și vine în concurs cu oricare dintre clase (art. 971). Cota sa este (art. 972 alin. (1)):

    Soțul vine în concurs cuCota soțului
    descendenții1/4
    părinții și frații (ambele categorii)1/3
    numai părinții sau numai frații1/2
    ascendenții ordinari sau colateralii ordinari3/4
    nicio altă rudă cu vocațieîntreaga moștenire

    În plus:

    • mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune îi revin soțului, peste cotă, numai când nu vine în concurs cu descendenții (art. 974);
    • dreptul de abitație asupra casei în care a locuit, dacă face parte din moștenire și soțul nu are un drept real asupra altei locuințe corespunzătoare; dreptul este gratuit și se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii, ori la recăsătorire (art. 973).

    Înainte de a stabili masa succesorală, notarul lichidează regimul matrimonial (art. 1133 alin. (2)): în moștenire intră numai partea defunctului din bunurile comune.

    3. Moștenirea testamentară

    Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic (art. 1040):

    • olograf: scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1041);
    • autentic: autentificat de notarul public; testatorul poate fi asistat de unul sau doi martori (art. 1043). Notarul îl înscrie de îndată în Registrul național notarial, iar informații despre existența lui se dau numai după decesul testatorului (art. 1046).

    Testamentele privilegiate se pot întocmi în situații excepționale (epidemii, catastrofe, război, la bordul unei nave sau aeronave, în forțele armate, în spital fără acces la notar), în prezența a doi martori (art. 1047), și devin caduce la 15 zile de la data când testatorul ar fi putut testa în formă ordinară (art. 1048).

    Un testament se revocă expres numai prin act autentic notarial sau printr-un testament ulterior (art. 1051 alin. (1)).

    4. Rezerva succesorală

    Rezerva este partea din moștenire care revine anumitor moștenitori chiar împotriva voinței defunctului (art. 1086). Sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați (art. 1087). Frații și surorile nu au rezervă.

    Rezerva fiecărui rezervatar este de jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal (art. 1088). Restul este cotitatea disponibilă, de care defunctul putea dispune liber (art. 1089).

    Dacă donațiile sau legatele încalcă rezerva, rezervatarul poate cere reducțiunea lor. Acțiunea se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii sau, după caz, de la data pierderii posesiei ori a cunoașterii liberalităților excesive (art. 1095).

    5. Opțiunea succesorală: termenul de un an

    Este cel mai important termen al procedurii. Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii (art. 1103 alin. (1)). Termenul curge mai târziu în cazurile prevăzute de art. 1103 alin. (2), de exemplu când testamentul este descoperit ulterior sau când moștenitorul află mai târziu de legătura de rudenie. Termenului i se aplică regulile despre suspendarea și repunerea în termen (art. 1103 alin. (3)).

    Acceptarea poate fi expresă, printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, ori tacită, prin acte pe care nu le poate face decât un moștenitor (art. 1108). Vânzarea drepturilor succesorale sau renunțarea în favoarea unui anumit moștenitor valorează acceptare (art. 1110 alin. (1)). Actele de conservare și de administrare provizorie nu valorează, de regulă, acceptare (art. 1110 alin. (3)).

    Renunțarea se face în formă autentică, la orice notar public sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României (art. 1120 alin. (2)). Renunțătorul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor (art. 1121 alin. (1)). În cursul termenului de opțiune, renunțarea poate fi revocată, dacă moștenirea nu a fost deja acceptată de alți succesibili (art. 1123).

    Ce se întâmplă dacă lăsați termenul să treacă. Succesibilul care cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa și nu a acceptat și nici nu a renunțat expres în termen de un an este prezumat, până la proba contrară, că a renunțat (art. 1112 alin. (1)).

    Datoriile. Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia (art. 1114 alin. (2)). Prin urmare, în Codul civil actual nu mai este nevoie de o „acceptare sub beneficiu de inventar” pentru a limita răspunderea. Excepție: cel care sustrage sau ascunde cu rea-credință bunuri ale moștenirii răspunde și cu bunurile proprii (art. 1119).

    6. Dezbaterea succesiunii la notar, pas cu pas

    • certificatul de deces;
    • actele de stare civilă care dovedesc rudenia sau căsătoria;
    • actele de identitate ale moștenitorilor;
    • actele de proprietate și extrasele de carte funciară pentru imobile;
    • documentele privind conturile bancare, autovehiculele, părțile sociale;
    • certificatul fiscal eliberat de autoritatea fiscală locală pentru bunurile impozabile;
    • testamentul, dacă există.

    Cine se consideră vătămat prin eliberarea certificatului poate cere instanței constatarea nulității și stabilirea drepturilor sale (art. 1134). Dacă moștenitorii nu se înțeleg, succesiunea se dezbate în instanță.

    Nu este obligatorie prezența personală: un moștenitor poate fi reprezentat pe baza unei procuri autentice.

    7. Partajul

    Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune (art. 1143 alin. (1)). Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină, partajul se poate face prin bună învoială; dacă în masa succesorală există imobile, convenția de partaj se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1144 alin. (1)). Cât timp bunurile rămân în indiviziune, actele de dispoziție asupra lor cer, în principiu, acordul tuturor coproprietarilor.

    8. Costuri și impozit

    Impozitul de 1%. Pentru imobilele dobândite prin moștenire nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în 2 ani de la data decesului. Dacă procedura nu este finalizată în acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale (art. 111 alin. (3) din Codul fiscal, Legea nr. 227/2015). Impozitul se calculează și se încasează de notar înainte de întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii (art. 111 alin. (6) din Codul fiscal).

    Celelalte costuri sunt onorariul notarial, taxele de carte funciară, eventualele evaluări și traduceri. Cuantumul depinde de valoarea și numărul bunurilor; vă recomandăm să cereți notarului o estimare în scris înainte de dezbatere.

    9. Termene de reținut

    TermenCe priveșteTemei
    1 an de la deschiderea moșteniriiacceptarea sau renunțareaart. 1103 Cod civil
    2 ani de la decesdezbaterea și finalizarea fără impozitul de 1% pe imobileart. 111 alin. (3) Cod fiscal
    3 aniacțiunea în reducțiunea liberalităților excesiveart. 1095 Cod civil
    3 luni de la cunoașterea renunțăriirevocarea renunțării frauduloase, de către creditoriart. 1122 Cod civil

    Întrebări frecvente

    Pot dezbate succesiunea și după un an? Da, procedura notarială poate avea loc și mai târziu, dar acceptarea trebuie să fi avut loc în termenul de un an, expres sau tacit. Altfel operează prezumția de renunțare din art. 1112, care poate fi răsturnată numai prin proba contrară.

    Moștenesc și datoriile? Da, dar numai în limita bunurilor moștenite și proporțional cu cota dumneavoastră (art. 1114 alin. (2)).

    Pot contesta un testament? Da: prin acțiune în nulitate, dacă testamentul are vicii de formă sau de fond, sau prin acțiune în reducțiune, dacă încalcă rezerva succesorală.

    Ce fac dacă un moștenitor locuiește în străinătate? Poate da o procură autentică în străinătate, apostilată sau supralegalizată, după caz, și tradusă, ori poate renunța la un consulat al României (art. 1120 alin. (2)).

    Când este util un avocat

    Asistența unui avocat este utilă mai ales atunci când moștenitorii nu se înțeleg, când există un testament care afectează rezerva, când în masa succesorală intră părți sociale sau bunuri din străinătate ori când termenul de un an este pe cale să expire. Cabinetul nostru asistă moștenitori în procedura notarială și în litigiile succesorale.

    Acest articol are caracter general de informare și nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret. Pentru situația dumneavoastră, ne puteți scrie la

    Articole recomandate